nolongerinbetween

ce nu stiu norocosii despre gratuitati este ca ele nu exista. zeii nu ofera daruri gratuit si neconditionat . daca nu stii sa apreciezi darul ti-l va lua inapoi. as simple as that.

in opinia iubitului meu Shakespeare a fost un mare idiot. ” Romeo si Julieta ” nu e nici pe departe un transfer in naratiune a unei realitati profunde (i.e. doi tineri care, indragostindu-se, devin totul unul pentru celalalt la nivel emotional). dupa el povestea nu respecta canoanele moralitatii post-datorie (apud Gilles Lipovesky). cei doi s-ar fi indragostit intradevar nebuneste unul de celalalt insa cam aici se opreste si asemanarea cu versiunea clasicizata. in fapt, Julieta il (sur)prinde pe Romeo masturbandu-se in fata webcamurilor altor domnite justificandu-se ca “ce vrei draga, nu mi-am propus niciodata sa fiu un sfant“. sofism renascentist de menestrel certat cu logica inimii. nici Julieta se pare ca nu candideaza la beatificare . isi da ochii peste cap in biroul oval al Capuletilor dar e precauta “sexually corectness”. trabucul intra intra dar numai pana la punctul in care sa nu treaca din registrul legitim (???) al flirtului in cel al coitului. si uite asa, in fiecare seara, impacata ca a avut doar o relatie “inappropriate” cu puterea se intoarce fericita in bratele adoratului Romeo. pe care-l iubeste ca pe ochii din cap. zau.

(e de prisos sa mentionez ca dupa parerea lui piesa s-ar intitula “Romeo, Julieta si Ceilalti”. si bineinteles ca  nimeni n-ar apuca sa se mai sinucida. poate doar ceilalti. sau poate autorul…)

“The cocoon surrounds you / Embraces all / So you can sleep / Foetus-style” ( Bjork )