nolongerinbetween

Archive for November 2005

i-am citit mai intai insemnarile zilnice de aici intrigat de fobia lui pentru punctul pe care nu-l folosea niciodata speriat de sfarsituri de golul de fiinta de nespusul de dupa punct ochii mei cautau mereu un liman unde sa-si traga sufletul un capat care sa dea sens alergarii dadeam pagini intruna din el si nu se mai sfarsea niciodata revarsat peste marginea fiintei lui de hartie ocean de cuvinte avusese un frate geaman care murise inecandu-se sub ochii lui cand avea noua ani juca feste destinului acum Seherezada fara punctuatie poveste in poveste in poveste in poveste in poveste in poveste sfarsitul meu nu se mai sfarseste mi-a spus prima data cand l-am intalnit semeni uimitor cu fratele meu si radea frumos cu ochii aia tristi ne-am povestit fara rest in doua ore ne prosteam facandu-ne frati de cruce ne-am lins ranile unul altuia ras plans harjonit batut cu pernele disperati parca sa recuperam timpul cat nu ne cunoscusem ne-am facut juraminte solemne sa ne sinucidem impreuna inventariind cele mai traznite modalitati de sinucidere hai sa ne aruncam de pe blog imi spune hai sa o facem chiar acum sa ne oprim din povestit din iubit din supurat rani din tortura prin speranta din amintiri care nu mor din luatulmereudelacapat din marea asta care se ineaca in mine in fiecare seara lasa-ma sa te tin gol in bratele mele inainte sa ne sinucidem noaptea asta o sa ma gandesc ca esti fratele meu o sa te salvez de data asta o sa vezi o sa vezi tu o sa vezi tu o sa vezi tu m-am antrenat serios in fiecare zi ce bine ca te-ai intors ce bine e sa te tin in bratele mele iar de ce fugi de ce-mi spui ca nu esti fratele meu de ce-mi spui rautati de ce vrei sa pleci de ce aluneci iar din bratele mele de ce ma ranesti de ce fugi de mine de ce de ce de ce n-am mai auzit de el timp de vreo saptamana cand mi-am facut curaj sa-l sun iar sperand ca e mai bine mi-a raspuns strident o matusa crizata cum ca nu mai e si sa ne ia dracul pe toti ce anume nu inteleg din ca nu mai e nu mai e si gata plecase sfarsise se aruncase pusese in sfarsit punct

Hector de Gregorio Hector_de_Gregorio

1. Darul sfinteniei este un dar otravit. Sfarsesti inevitabil prin a impune Celuilalt exigenta la care tu te-ai supus de buna voie. Nu e de mirare ca nu exista sfinti toleranti. Odata ce te crezi in posesia unui adevar esti pierdut. Te inrolezi inevitabil intr-un razboi surd impotriva celor care nu cred in adevarul tau. Razboi in care nu exista invingatori ci numai invinsi. Cel mai mic grad de sfintenie atins se va razbuna nemilos. Orice victorie repurtata impotriva unei ispite se va intoarce ca un bumerang impotriva victoriosului. “Daca eu pot atunci toti trebuie“, iata sofismul care-ti va rezuma existenta pentru restul vietii tale. Nu-ti vei ierta niciodata gresitii pentru ca nu le vei avea niciodata slabiciunile. Sfintenia, ma tem, este o povara pe care omul nu o poate purta fara a se distruge pe sine si pe cei din jurul sau laolalta. Exista un verset curios in Vechiul Testament in care Dumnezeu spune paradoxal “Nu fiti prea sfinti!”. Stia foarte bine ca “nu ajunge sa ai criteriile zeului, trebuie sa ii ai si faptura” (HRP). Creatia Lui are un viciu de constructie. Nu suporta inaltimile. Aerul rarefiat al muntelui Tabor e destinat ingerilor nu muritorilor de rand. Omul pana si instalat in sfintenie reitereaza povestea Caderii.

2. Daca parcursul tau spre sfintenie e autentic exista o ispita teribila careia trebuie sa-i faci fata. Vei fi ispitit sa refaci echilibrul pierdut transformandu-te din judecator in judecat. Pentru ca nimic nu te poate opri mai bine din cruciada adevarului tau decat sentimentul propriei vinovatii. Solutia e sa pacatuiesti. Sa stergi astfel distinctia dintre tine si Celalalt. Pacatul devine astfel cea mai eficienta cale sa refaci legatura pierduta cu el, cu Celalalt. Daca nu poti inceta sa crezi in adevarul tau poti totusi sa traiesti impotriva-i. Poti sa-l tradezi, sa pacatuiesti impotriva lui. Si odata devenit una cu ceilalti, indistinct, judecata Celuilalt e suspendata, nu te mai poti erija in judecator. Toata lumea poate zambi fericita atunci. Ati mai ucis un sfant.

3. Insemnari dedicate celor care m-au ucis. Si celor care se vor intreba cum am ajuns sa pacatuiesc.

***********
“Sa nu fii zeu si sa judeci ca unul e o impostura deliterioasa.” (HRP)
 ******
“I give in to sin / Because you have to make this life liveable / I give in to sin / Because I like to practise what I preach…”
( Depeche Mode – Strange love)

Blogs I Follow

Mind, Body & Soul

Quality Education & Advice

literatura e efortul inepuizabil de a transforma viaţa în ceva real

The priest: Aren't you afraid of hell? J. Kerouac: No, no. I'm more concerned with heaven.

Mind, Body & Soul

Quality Education & Advice

literatura e efortul inepuizabil de a transforma viaţa în ceva real

The priest: Aren't you afraid of hell? J. Kerouac: No, no. I'm more concerned with heaven.